Comunism si social-democratie

Foarte multe persoane nu inteleg diferentele dintre diverse orientari ale stangii. Cei mai in varsta care au trait pe vremea dictaturii ceausiste nu concep ca ar putea exista o alternativa de stanga la acel sistem, iar cei tineri sunt dezinformati, se hranesc cu idei distorsionate oferite de tabloide si “deontologi ai neamului”. Din pacate exista azi numeroase suflete ratacite care incearca sa reinvie sinistrele vremuri de glorie ale extremei drepte din Romania, neo-legionari care inca mai propovaduiesc cuvintele lui Petre Tutea: “social democratia e laptele batut al comunismului”. Fiind convins ca stanga este motorul progresului si ca orice om de buna credinta nu poate fi adeptul unor sisteme care au ca valoare suprema egoismul individual, dar nici a unora totalitare, dominate de un stat omnipotent sau un cartel de corporatii meschine, va enumar cateva diferente fundamentale intre comunism si social-democratie – de fapt intre sistemele staliniste intitulate impropriu “comuniste” si stanga moderna de sorginte vest-europeana:

1. Rolul statului. In comunism, statul controleaza intreaga economie, proprietatea privata fiind desfiintata, fapt care duce la crestere economica pe termen scurt dar la stangnare pe termen lung; social-democratia sprijina micii intreprinzatori, libera initiativa, proprietatea individuala si doreste doar reglementarea pietei pentru ca “jocul” sa fie corect, precum si interventii ale statului in sectoare strategice si in perioade de criza, rezultatul fiind o crestere moderata dar sigura a economiei si o evitare a caderilor bruste in momente dificile.

2. Libertate individuala. Sistemele experiementale de tip comunist au devenit de fapt state totalitare, restrangand drastic libertatile cetatenilor; social-democratia garanteaza libertatile tuturor persoanelor, fiind cea mai progresista doctrina actuala din punct de vedere social, promovand integrarea minoritatilor si imigrantilor, mobilitatea sociala, multiculturalismul si diversitatea.

3. Democratie. Comunismul revolutionar promitea o societate deschisa dar a sfarsit in dictatura; stanga moderna sprijina un sistem pluralist, cu multe puncte de vedere divergente, in care sa castige doar prin superioritatea ideilor si eficienta faptelor. Social-democratia actuala este singura ideologie care sustine democratia participativa, implicarea tuturor cetatenilor in deciziile societatii.

4. Nationalism. Desi initial comunismul se pretindea internationalist, in ultimele decenii s-a transformat in majoritatea statelor care l-au adoptat intr-un sistem nationalist, in care minoritatile erau discriminate structural. Social-democratia este o miscare cu adevarat internationalista, avand ca argument suprem succesul Uniunii Europene, la dezvoltarea careia a contribuit semnificativ.

5. Globalizare. Experimentul comunist a dus la divizarea planetei in doua blocuri adversare, intre care relatiile erau minime, rezultatul fiind izolarea statelor comuniste si stagnarea lor economica si tehnologica; social-democratia recunoaste ca procesul de globalizare este inevitabil si nu trebuie tratat ca un pericol ci ca o mare oportunitate. Stanga moderna insista de asemenea pe o concurenta corecta, bazata pe creativitate si eficienta, nu pe salarii mici, conditii proaste de munca, practici de dumping si fabrici poluante in tari mai slab dezvoltate, respectiv tarife vamale exagerate, carteluri, monopoluri si imperialism economic in statele puternic dezvoltate.

6. Eficienta economica. Prabusirea sistemelor declarate comuniste s-a datorat in primul rand colapsului economic, incapacitatii lor de a asigura minimul necesar acelor popoare. Desi social-democratia este criticata de adeptii neo-liberalismului ca fiind un sistem etatist in care cresterea economica este scazuta, adevarul nu este nici pe departe acesta. Experienta statelor scandinave, care timp de opt decenii au imbinat un sistem economic de stanga cu o crestere semnificativa, este relevanta in acest sens; in plus, pe langa indicatorul PIB mai exista numerosi indicatori ai evolutiei sociale, la care sistemele de stanga domina net; in fond, pe cetateanul de rand il intereseaza sa aiba o viata fericita, indiferent de cum este aceasta reflectata de datele macroeconomice.

7. Stiinta si tehnologie. Dupa venirea la putere a comunistilor, in aceste tari s-a produs initial un salt tehnologic, prin aproprierea rapida de nivelul occidental datorita industrializarii masive a unor state preponderent agrare; dupa aceasta faza, progresul tehnico-stiintific s-a redus simtitor, din cauza lipsei stimulentelor, a birocratiei si planificarii excesive. Social-democratia este in momentul actual forta politica care sustine cel mai mult evolutia stiintifica si tehnica, atat prin incurajarea invatamantului si finantarea cercetarii fundamentale de catre stat cat si prin incurajrea companiilor private sa aloce bugete substantiale sectorului R&D care contribuie decisiv la bunastarea intregii societati.

8. Secularizare. Statele comuniste au atacat direct biserica in prima faza, datorita apropierii acesteia de vechile structuri capitaliste de putere, iar in a doua perioada au acaparat-o si folosit-o pentru atingerea intereselor de partid si de stat. Social-democratia considera ca emanciparea sociala se poate realiza doar pe termen lung, prin educatie si informare, iar religia trebuie sa fie libera, poate functiona ca ghid moral pentru omul de rand, fiind criticate doar excesele, prozelitismul si fanatismul care contravin democratiei si libertatilor fundamentale ale oricarei persoane.

9. Progres social. Desi experimentul comunist a promis un “om de tip nou”, dedicat total binelui colectiv, a esuat lamentabil in crearea acestuia, generand in schimb fiinte depersonalizate, fara initiativa, dependente de stat si lipsite de creativitate. Social-democratia este cel mai puternic promotor el evolutiei omului in cadrul societatii, sustinand ca doar prin educatie, cultura si munca, atat individuala cat si colectiva, se pot transcende vechile diviziuni sociale, se pot sparge barierele mentale si lumea de azi poate fi mai buna, mai apropiata de idealurile umaniste.

10. Romania. Tara noastra nu este o exceptie: in toata Europa de est, actualele partide social-democrate s-au format pe scheletul vechilor partide comuniste, avand din start o pata in perceptia publica. Nasterea grea si “pacatul originar” le-au marcat existenta in ultimele doua decenii, legatura cu comunismul in constiinta colectiva nefiind rupta total nici azi. Desi numarul membrilor batrani care au avut functii importante in perioada comunista este tot mai redus, tanara generatia de politicieni de stanga nu a reusit inca sa impuna o noua viziune asupra acestei doctrine in cadrul partidelor si in societate. Teama de a afirma cu tarie idealurile stangii nu este justificata, iar compromisurile facute cu partidele de dreapta in speranta de a atrage mai multi alegatori oferind “de toate pentru toti” este o strategie gresita. Numai o stanga puternica poate risipi prejudecatile despre trecut!

Adrian Avarvarei
PES@ Cluj