Mitteleuropa în umbra cocoşului galic

7 mai 2010, Bruxelles, cer parţial noros, max-16 °C – min-4°C, Soarele a răsărit  la 06.11 şi a apus la 21.07. Cei douăzecişişapte de reprezentanţi ai U.E. se întâlnesc pentru a clarifica ce variantă financiară vor accepta pentru a salva EURO. Mitteleuropa prin campiona sa, Germania şi cocşul galic îşi dispută soluţia pentru salvarea zonei euro. Nemţii se plâng că timp de 30 de ani au investit aproape 200 miliarde euro net în Uniune, francezii dau din umeri, grecii urlă disperaţi că au nevoie de o nouă susţinere financiară.

                Dezbaterea despre actula criză financiară europeană şi-a găsit finalitatea în 9 mai. Uniunea Europeană a adoptat  decizia istorică cea mai importantă de la crearea monedei euro, în 1999: crearea unui mecanism de asistenţă financiară (750 de miliarde euro) pentru ţările din zona Euro care au probleme pentru a-şi rambursa datoria. Ţările U.E. afectate de criza financiară  vor putea solicita această asistenţă dacă sunt ţinta unor ameninţări serioase. Se pare că principalii beneficiari ai acestui fond sunt ţările ce formează deja celebrul grup PIIGS.

Solidaritate financiară afişată este în contradicţie cu opinia publică a multor ţări sponsor. Practic această solidaritate se bazează pe frica, ameninţarea că unele ţări ale U.E. vor trage după ele în marasmul economic întreaga Uniune.

Angela Merkel, cancelarul german a dominat ultimele întâlniri europene. Politica ei economică pe care a propus-o Europei la începutul acestui an sa bazat pe prudenţă. Însă această politică a eşuat. Weekend-ul trecut, statele membre ale UE coordonate de Franţa şi Italia au făurit peste noapte un plan uriaş de urgenţă pentru a salva euro. Prundenţa germană, Pactul de Stabilitate al euro-ului este falimentar, întrucât nu poate garanta stabilitatea monedei unice. Statele europene au acceptat mai uşor planului susţinut de francezi: 110 de miliarde de euro pentru greci, şi fondul de 750 de miliarde prevăzut pentru alte state potenţial falimentar.

Francezii s-au impus şi în problema interzicerii cauţionării (bail-out). Germanii motivau că susţineau această clauză pentru a preveni valul de plângeri la Curţii Constituţionale Germane.

Francezii au câştigat şi bătălia  pentru Banca Central Europeană impunându-şi viziunea. Conceptul german vizavi de BCE era unul asemănător Bundesbank, independent politic. BCE a acceptat în schimb viziunea franceză hotârând ca în caz de urgenţă, să răscumpere datoria unor state europene  în pragul falimentului. BCE devine un instrument în care opinia politicului este decisivă, acest fapt constituind un act inedit.

Era unei noi schimbări în politica europeană se pare ca a demarat la începutul acestei luni. Această nouă politică va avea ca  principal promotor Franţa, Nicolas Sarcozy. Totuşi Europa nu poate să-şi promoveze politicile de protejare economică dacă nu va crea o structură coerent definită politic.